In general sunt un om foarte tolerant. Iau oamenii ca atare
fara prea mari eforturi, iar uneori fac
acest lucru inconstient (stiti voi al patrulea stadiu al cunoasterii cand nu
mai esti constient ca stii). Atat timp cat nu are o influenta neplacuta directa
asupra mea nu ma intereseaza ce orientare sexuala ai, ca iti place sa te
imbraci numai in verde, ca ai un tic sa repeti din 2 in 3 cuvinte „da, frate!” sau orice alt exemplu care ar putea intra in
aceasta categorie. Sunt de parere ca este loc pentru toata lumea pe pamantul
acesta (chiar si in blogosfera) si ca nu trebuie sa fim de acord in orice. Imi
place diversitatea si apreciez la fiecare persoana cate ceva, chiar daca
fiecare dintre noi avem si o latura a personalitatii mai greu de digerat.
Eu de exemplu sunt o persoana sarcastica, de fapt as putea
spune a naibii de sarcastica. Este o trasatura de care sunt constienta si pe care am
inceput sa o controlez. Cu toate ca sunt o persoana extrem de toleranta, am si
eu o limita. Acea limita se numeste „prostie”. Prostia ma face sa ma enervez.
Uneori las balta tot controlul, trec de linia sarcasm si ajung sa ma
enervez.
Dar sa ne intoarcem la sarcasm ...desi de foarte putine ori
apare din senin, de obicei exista un moment de slabiciune (si am vrut sa fiu
finuta si sa nu zic de prostie) al unei persoane care incepe sa imi gadile
butonul numit „sarcasm” si daca este apasat nu ma opresc pana nu imi fac
numarul. Ce inseamna asta? Adica ori te fac sa intelegi ca ai zis o prostie si
te aduc pe „calea cea buna”, ori (in cazurile fara scapare) iti zic pe ocolite
si in cel mai diplomat mod ca esti prost facut gramada si ca orice as face sau
as spune eu tot asa ramai.
Ca sa leg subiectul articolului de astazi cu niste cazuri
concrete din blogosfera, vreau sa va spun parerea mea despre hateri. Ca sa fim
cu totii pe aceeasi lungime de unda, eu inteleg prin cuvantul „hater” cel care
lasa comentarii cu Anonim, numele real sau unul fals ca sa iti transmita mesaje
subliminale de genul „esti stramba” (No
zau, chiar asa? Ia indreapta monitorul), „ocupi tot ecranul” (Ia apasa „ctrl” si „-„ ), „cine ti-a dat
drumul pe strada?” (Eu nu stau legata).
Ce scrie in paranteza sunt cateva din primele ganduri care imi trec prin minte
cand vad astfel de mesaje „bine gandite”, nu le-am primit eu, sau poate l-am
primit pe cel cu ecranul, nu pot spune exact. Ideea este ca din cand in cand,
mai primesc si eu astfel de mesaje care se vor rautacioase, dar care nu reusesc
sa imi gadile butonul mai sus mentionat.
Sunt de acord sa nu placi o persoana si sa ii spui acest
lucru. Doar despre asta este vorba in blogosfera, nu? Sa oferi informatii si sa
primesti feedback. Eu am facut o data un training special numai pe tema „Cum sa
oferi feedback” si am invatat multe lucruri utile printre care si faptul ca nu
poti enunta o idee si atat.
Stiti ce imi spune mie mesajul „esti stramba” despre
persoana care l-a lasat? Trecand peste primele ganduri care imi trec prin minte
si sunt mai mistocare, pentru mine persoana care l-a lasat nu stie sa isi duca
o idee la capat, sa o argumenteze, poate a gresit locul, poate doar atat este
in stare sa scrie sau ii este teama sa spuna mai multe pentru ca se simte
inferior si nu vrea sa fie antrenat intr-un dialog cu persoana careia i-a
adresat cele 2 cuvinte mai sus
mentionate.
De asemenea, daca lasi intr-un comentariu o poza nu inseamna
ca esti profund sau smart ass, ci ca nu te poti exprima in cuvinte, lucru care
mi se pare foarte trist.
Prefer sa imi spui in fata ca nu iti place de mine ca am
cosuri pe fata si nasul mare iar tie iti
place sa privesti persoane frumoase si ca mi-ai sugera sa rezolv cat de curand
aceste probleme pentru ca sunt deranjante pentru persoanele care ma urmaresc
decat sa primesc un mesaj de genul „esti urata cu spume”, pentru ca si mie imi
place sa cred ca ma urmaresc persoane istete, cu bun simt si care isi pot
argumenta logic o idee.
Si ca sa ma uit si in gradina mea, va anunt (desi multe
dintre voi stiti deja) ca acest blog modereaza comentariile si nu vom aproba niciodata comentariile cu un limbaj trivial.
Comentariile de la hateri sunt aprobate in proportie de 98%, cele doua procente
care lipsesc nu indeplinesc cerintele de mai sus.
Dupa ce vom aproba comentariile de la hateri exista doua
posibilitati: sa ai un raspuns de la una dintre noi sau sa nu ai. Cand nu
primesti raspuns inseamna ca nu are rost sa ne batem capul cu acel comentariu
pentru ca persoana care l-a lasat este mult sub nivelul nostru intelectual si
daca raspundem, acest lucru nu ne face cinste.
Daca ai primit un raspuns, inseamna ca ai gadilat butonul, daca
raspunsul este cam ...violent, inseamna ca ai apasat butonul.
Dupa ce cititi aceste randuri nu vreau sa va ganditi ca
persoana din video-uri nu exista sau ca
sunt fatarnica. Pur si simplu cu totii avem mai multe „mood-uri” si in functie
de situatie si context ne comportam diferit. O parte dintre voi ma cunoasteti personal
deja, dar multe dintre voi veti vedea doar particele din mine, iar aceste
postari in care eu va spun cum gandesc sau ce pareri am despre anumite subiecte
au scopul de a va permite sa ma cunoasteti mai bine.
Mai vreau sa va mai spun doua lucruri despre mine si apoi
astept feedback-ul vostru cu privire la tema abordata: modestia nu este punctul
meu forte si imi place sa am dreptate iar uneori fac din asta un scop.
Cu drag,
Pinkie
Ps: Prin acest post vroiam sa spun "Haideti sa dam feedback si sa nu mai vorbim doar de dragul de a ne afla in treaba!"
